decontaminarea
Ca un fel de detergent, detergentul ar trebui să ia în considerare detergența sa. Performanța de decontaminare include decontaminarea primară și decontaminarea secundară. Prima decontaminare se referă la albul și albirea țesăturilor după spălare și detergența detergenților pe murdărie și grăsime; a doua decontaminare se referă la menținerea luminozității țesăturilor după a doua spălare, adică formula trebuie să aibă capacitatea de a preveni depunerea de murdărie și de a modifica culoarea suprafeței țesăturilor. Dacă detergentul are o capacitate slabă de decontaminare secundară, țesătura va fi întărită și aspră după spălare din cauza murdăriei, ceea ce va reduce durata de utilizare a țesăturii, iar suprafața țesăturii va deveni plictisită din cauza cenușii.
Decontaminarea primară
Există trei modalități de îmbunătățire a detergenței, inclusiv combinația de agent tensioactiv anionic și tensioactiv nonionic, introducerea enzimei în formulă și adăugarea de ajutoare detergente.
Principalul agent de decontaminare este agentul tensioactiv. Combinația de agent tensioactiv anionic și non-ionic poate îmbunătăți stabilitatea formulei la temperatură scăzută și poate îmbunătăți capacitatea de decontaminare. De exemplu, săpunul cu acizi grași, AOS, Las, AES și AEO sunt compuși. AES și Las au o capacitate mai bună de a îndepărta murdăria particulelor și praful, iar AES are o rezistență mai bună la apă tare, ceea ce poate compensa rezistența la apă dură a LAS, iar AEO are performanțe de degresare mai bune.
